Friday, August 12, 2005

jekyll vs. hyde

am scris-o acum multe luni, in circumstantse deosebit de mediocre.. i-am facut oaresce adaugiri.. si tot mi se pare absolut mizerabila. dar mi-e drag de ea.

Cat cantareste intunericul?

Cad in prapastia plina de pamant afanat.
Pietre, stanci, magma, negru.
Ridic o intreaga lume in umeri
Pana cand
Orizontul imi e sub nas.
Tamplele imi crapa, rasuflu greu.
Palmele imi sunt una cu genunchii.
Am sudoare si smoala sub unghii.
Dau cu crestetul de bolta, tsurtsuri de materie dura si calda.
Mi-e foame.. ba nu, mi-e si sete!
Ma scald in pacura salcie ca un drac de pamant.
Daca m-as ridica in picioare, as face un deal, sau chiar un mic munte..
Imping.
Bratsele sunt inerte, spatele e bloc de oase.
Jos e genunea portocalie.
Sau rosie.
E mai mult rosu decat galben, si e cald.
Iceberguri trec pe umerii mei.
Vad clocote tremurate,
Simt in degete asperitatsi.
Scuip apa, mi s-au subtsiat buzele.
Ma indrept de spate si intru in intuneric de cernoziom.
E mai frig aici.
Inot vascos si vertical la suprafatsa.
Am intors clepsidra,
Nisipul se incarca de fotoni albastri
Si de fapt eu sunt cel care se pierde.